Just the truth.

Cătălina : Fată, lumea este atât de fake. Atât de superficiala. Atât de orgolioasa şi rea. Şi atât de extravagantă incât mă doare. Mă doare să mă trezesc dimineaţa şi să văd : zâmbete false, ochi goi.
Diana : Dar cel mai rău e sa vezi suflete goale. Suflete fără sentimente.
Cătălina : M-am obişnuit.  Sunt oameni nuli, oameni care nu valorează nici doi bani. Şi cel mai rău este că aşa sunt şi eu. Şi puţini sunt care nu sunt aşa. În general bătrânii, şi când vezi cât îi criticăm, mm, eu una ...
Diana : Când vezi un bătrân pe strada râzi de el,dar săracul nu are nici o apărare pentru că nimeni nu îl apreciază la justa lui valoare...Da,recunosc, că şi eu sunt la fel...Dar spre deosebire de alţii eu incerc să mă schimb...
Cătălina : Da, mă doare. Şi sunt conştienta de generaţia asta care face un căcat să evolueze lumea.
Diana : Sa evolueze ? Niciodată... ! Poate sa involueze...Sa mearga inapoi o sută de ani în ceea ce priveşte bunele maniere.Care sinceră să fiu in unele locuri nu mai există.
Cătălina : În unele? Să îţi povestesc pe scurt. Bunica mea s-a dus acum 2 luni la farmacie. Şi a cerut să i se dea un medicament. Medicamentul ăla îl fabrica trei firme. Iar bunica a cerut una din ele care era cea mai bună. Şi farmacista i-a spus aşa: "Da tu crezi că eu mai desfac o cutie pentru tine?"
Diana : Pentru că azi toata lumea face orice lucru in sictir...Dar de ce să desfacă cutia aia? De ce?...Şi poate dă colţul odată că mă agasează.... m-aş fi mirat ca farmacista aceea să gândească căcaturile astea.
Cătălina : Exact. Căcaturi. Că oricum nimănui nu-i pasă de rahatul ăsta pe care noi îl dezbatem ca parlamentarii .
Diana : Da.. Viaţa este un şnur care se rupe in fiecare zi, şi pe care fiecare din noi şi-l construieşte. Poate fi din aţă de goblen, sau poate fi din sfoară.

Diana, te iubesc.